Archive for the ‘Stiinta’ Category


Folosirea ADN-ului ca sistem de stocare a datelor #1

Ideea folosirii de material viu într-un domeniul care, cel puţin pînă acum, a aparţinut în întregime lumii anorganice, iar elemente precim siliciul şi cuprul (dar nu numai) au făcut „legea” nu e deloc nouă: eu o ştiu de cîţiva ani buni, iar scenariştii şi regizorii de filme şi seriale ştiinţifico-fantastice au folosit-o de mai multe ori în această perioadă.

Ei bine, articolul publicat de LA Times spune că cercetătorii de la Stanford au găsit o metodă de a folosi ADN-ul unei fiinţe vii (care se găseşte în fiecare celulă) ca sistem de stocare a datelor care poate fi rescris. Imaginea alăturată prezintă două colonii de bacterii E. coli care au culori diferite în funcţie de informaţiile stocate în modulele lor de memorie.

Se spune despre bioinginerul Drew Endy de la Universitatea Stanford că este un pioner al biologiei sintetice, acea ramură a ştiinţei care doreşte să transforme cărămizile lumii vii în unelte folosite la dezvoltatea maşinilor vii. În cursul săptămînii trecute cercetătorii de la laboratorul lui au anunţat că au găsit o metodă de a transforma ADN-ul într-un sistem de stocare a datelor care poate opera în interiorul unei celule vii.

Stiinta Folosirea ADN-ului ca sistem de stocare a datelor /Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Anunțuri

Nu de puţine ori pînă acum am auzit că unora (prieteni sau cunoştinţe) le era sau le este frică de ace. Mai precis: de acele siringilor care sînt folosite în cazul injecţiilor. Motivele sînt diverse, variind de la simpla neplăcere a unui obiect ce-ţi pătrunde prin piele pînă la o adevărată fobie, dar pînă acum nu prea au existat alternative la siringile cu ac. De asemenea, toate injecţiile pînă acum (cel puţin cele pe care le-am primit) au folosit lichide (fie medicamente, fie vaccinuri) care au fost introduse în organism.

Azi am aflat despre un tip de seringă fără ac care foloseşte pulberi în loc de lichide pe care le injectează folosind un sistem care funcţionează pe baza forţei Lorentz. Siringa a fost inventată de Ian Hunter şi Noga Hogan de la MIT (Massachuttes Institute of Technology) împreună cu Andrew Taberner de la Universitatea Auckland (Noua Zeelandă).

Stiinta Seringa fara ac care injecteaza pulberi /Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.


 The Milky Way and Andromeda galaxy are on a collision course: in about 3 billion years from now the two galaxies will collide. Then over a span of 1 billion years or so after a very complex gravitational dance, they will merge to form an giant elliptical galaxy. That’s why the collision period is aproximated to a period from 3 to 5 billion years from now.

Our galaxy, the Milky Way, is a collection of about 400 billions stars spread out in a thin disk more than 100,000 light year across. Our Sun, the center of the solar system, is one of those stars sitting about midway out in the disk moving around with the others on nearly circular orbits. The Milky Way would look like one of the most spiral galaxies if we could see it from the outside – nothing special.

Science What will happen when the Andromeda galaxy and the Milky Way collide /Dan-Marius.ro – my slice of internet / Oradea, Bihor, Romania.

De ce sînt smaraldele verzi #1

Smaraldele sînt varietatea pietrelor preţioase verzi ale mineralului beril (Be3Al2(SiO3)6) şi sînt identice cu alte tipuri de beril cu excepţia conţinului de crom şi (uneori) vanadiu: cromul este acela care le dă smaraldelor culoarea verde strălucitoare. Duritatea (rezistenţa la spargere) a smaraldelor este clasată la destul de mucă. Beriliul are o rezistenţă de 7,5-8 din 10 puncte pe scala Mohs a rezistenţei minerale.

Asemenea tuturor giuvaerurilor colorate smaraldele sînt notate în funcţie de 4 parametri de bază: culoarea, modul în care sînt tăiate, claritatea şi cristalul. Cuvîntul gemstone folosit în engleză pentru a descrie piatrele preţioase provine de la obiceiul bijutierilor dinaintea secolului XX care au folosit termenul de apă în expresia un giuvaier în cea mai extraordinară apă pentru a exprima combinarea celor două calităţi: culoarea şi cristalul. În notarea pietrelor preţioase colorate culoarea este cel mai important criteriu, cristalul fiind cel de-al doilea criteriu. Ambele sînt considerate a fi condiţii necesare.

Stiinta De ce sint smaraldele verzi /Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Science: Why are emeralds green

Posted: 21 Martie 2012 by eoradea in Dan-Marius, Stiinta
Etichete:, , , , , , ,

Why are emeralds green #1

Emeralds are the green gem variety of the mineral beryl (Be3Al2(SiO3)6) and they are identical to other types of beryl except for their chromium and (sometimes) vanadium content: it is the chromium that gives emeralds their bright green color. The toughness (resistance to breaking) of emeralds is classified as generally poor: the Beryl has a hardness of 7,5 – 8 on 10 poin Mohs scale of mineral hardnes.

Like all colored gemstones the emeralds are graded using four basic parameters – the four Cs of Connoisseurship: Color, Cut, Clarity and Crystal. The word gemstone comes from the habe of the jewelers that, before the 20th century, used the term water as a gem of the finest water to express the combination of 2 qualities: color and crystal. In the grading of colored gemstones color is the most important criterion, crystal is considered the second criterion. They are both necessary condition.

Science Why are emeralds green /Dan-Marius.ro – my slice of internet / Oradea, Bihor, Romania.

Cuvîntul diamant provine din cuvîntul adamas din greaca antică şi înseamnă de nespart. În mineralogoie diamantul este o alotropie de carbon – atomii de carbon sînt aranjaţi într-o structură cristalină cubică direcţionate spre centru numită reţea de diamant. Singurul motiv pentru care diamantele pot fi tăiate în forme extraordinare este structura cristalină care crează linii de rupere naturale. Diamantele sînt renumite ca materiale cu calităţi fizice superlative, cea mai mare parte dintre ele originînd din legătura covalentă între atomii săi: are cea mai mare duritate şi conductivitate termică dintre toate materialele compacte.

Diamantele sînt mai puţin stabile decît grafitul, deşi ambele sînt structuri din carbon, dar rata de conversie între diamant şi grafit este neglijabilă în condiţiile de mediu optime. Considerînd structura cristalină şi calităţile fizice nu este dificil de zis că condiţiile de mediu care crează diamentele sînt printre cele mai extreme, cel puţin pentru Terra. Diamantele nu se pot forma la o presiune mai mică de 45 de kilobari şi numai în interiorul unei zone mici de temperatură care variază între 1600 şi 2300 grade Fahrenheit.

Stiinta Ce procese terestre creaza diamantele /Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Solstitiul de vara 2011

Posted: 21 Iunie 2011 by eoradea in Stiinta
Etichete:, , ,

În cazul în care mai trebuie să vă aducă cineva aminte, azi este cea mai lungă zi a anului. Noaptea aceasta va fi cea mai scurtă din an, aşa că folosiţi-o cum trebuie.

21 iunie 2011, ziua solstiţiului de vară. Începe vara astronomică, iar ziua va scădea constant pînă la solstiţiul de iarnă, în decembrie.

Aşa cum apare pe Astronomy.ro, datele exacte ale solstiţiilor şi echinocţiilor din 2011 sînt următoarele:

  • echinocţiul de primăvară: 21 martie, ora locală 01:21
  • solstiţiul de vară: 21 iunie, ora locală 20:16
  • echinocţiul de toamnă: 23 septembrie, ora locală 12:04
  • solstiţiul de iarnă: 22 decembrie, ora locală 07:30

Echinocţiile sînt momentele în care Soarele trece prin cele două puncte în care eliptica intersectează ecuatorul ceresc, iar ziua şi noaptea au durată egală.